Publicăm nota care a fost emisă de CEI.
Nu este o tehnică. Este un efort comun de a ajunge împreună la luarea deciziilor. Un efort empiric care prinde contur pe parcurs. Calea sinodală, pentru a-l parafraza pe Antonio Machado, se face doar pe jos. Alături: Biserici Locale, Birouri și Servicii CEI, Comitetul Național. „Faza de înțelepciune este foarte importantă pentru că subiecții care au fost implicați în ascultare sunt acum consultați pentru a identifica propuneri și opțiuni operaționale”, a subliniat Mgr Giuseppe Baturi, Secretarul General al CEI, prezentând lucrările Comitetului Național al Căii Sinodale , care – moderată de Monseniorul Claudio Giuliodori, membru al Președinției Comitetului – au avut loc la Roma în 24 și 25 februarie. „Drumul – a spus Mgr Baturi – trebuie să vizeze un impact efectiv: ascultarea trebuie să devină motivul guvernării. Participarea și coresponsabilitatea trebuie să pătrundă în Biserică la diferite niveluri.”
În lunile următoare, pe măsură ce încheierea fazei înțelepciunii se apropie, de fapt, diferitele căi vor converge într-o singură cale către alegerile profetice așteptate pentru sfârșitul primăverii anului 2025. În certitudinea că, așa cum a subliniat monseniorul Valentino Bulgarelli, Secretar al Comitetului, „nu există procese paralele, ci o muncă comună între mireni, preoți și episcopi pentru a ajuta Tradiția să se maturizeze în slujba Bisericilor locale”.
Însăși esența Comitetului, în pluralitatea sa de aptitudini, biografii și origini, este o expresie a dorinței de a uni pe toți. Împărțită în cinci Comisii - „Misiunea după stilul proximității”, „Limbă și comunicare”, „Formarea în credință și viață”, „Coresponsabilitate și ministerialitate”, „Schimbarea structurilor” -, sarcina sa este de a identificați „condițiile de posibilitate” pentru proclamarea Evangheliei în acest timp. Contribuțiile, experiențele trăite și propunerile imaginate de Eparhii vor fi incluse în reflecțiile, așteptate pentru sfârșitul lunii aprilie. Un mare discernământ eclezial care va duce la Adunarea Generală a CEI din mai 2024: „în ultimele luni – a explicat mons. Erio Castellucci, Președintele Comitetului – un rezumat al tuturor contribuțiilor dezvoltate la diferite niveluri va fi pregătit și adus la Adunarea Generală CEI programată pentru luna mai. Îmbogățită de discuția dintre Episcopi, aceasta va fi prezentată Consiliului Permanent în septembrie și va servi apoi drept bază pentru prima adunare sinodală programată în perioada 15-17 noiembrie 2024”. „De la jumătatea lunii noiembrie 2024 până în februarie 2025 – a continuat el – Bisericile locale vor putea transmite indicații, sugestii și observații în vederea celei de-a doua adunări sinodale, care va avea loc în perioada 31 martie – 4 aprilie 2025”. Din acești pași va rezulta acea viziune de ansamblu care, după Adunarea Generală din mai 2025, va fi returnată Bisericii particulare, începând cu faza de primire.
Primele perspective care au reieșit din discuția din cadrul comisiilor sunt importante. Misiunea nu este prozelitismul ci mai degrabă esența constitutivă a Bisericii chemată de Dumnezeu pentru a contribui la realizarea visului său pentru întreaga familie umană. O conștientizare a sinelui și a relației sale cu lumea - din perspectiva Conciliului - care trebuie să găsească expresie în toate formele de limbaj cu care comunică și comunică comunitatea eclezială. Dintr-o tehnică strategică, comunicarea devine așadar un test al capacității Bisericii de a se întrupa în realitate. În această linie, formarea este încredințată întregii comunități care are drept referință pedagogia lui Iisus De aici și necesitatea depășirii modelului școlar al inițierii creștine, reechilibrarea efortului dintre aceasta din urmă și educația tinerilor și adulților. , actualizarea pregătirii preoților prin dezvoltarea ideii de comunități profesionale, crearea de spații comune de formare între mireni și preoți și preoți și episcopi, îngrijirea alianței educaționale. În ceea ce privește coresponsabilitatea, în completarea discernământului, a apărut necesitatea efectuării unor studii aprofundate asupra unor probleme specifice, precum organele de participare și diferitele ministere. Acesta este cadrul în care se inserează schimbarea structurilor care nu înseamnă doar folosirea bunurilor materiale, ci maturizarea modelelor de guvernare inspirate dintr-o viziune a Bisericii-comunitate în misiune. „Primele roade ale discernământului – a conchis Monseniorul Antonio Raspanti, membru al Președinției Comitetului – care se adaugă la marele rod al construcției în curs a unei noi metode eclesiale. O metodă care își maturizează concluziile și propunerile plecând de la o ascultare răbdătoare, laborioasă și mereu rodnică a Poporului lui Dumnezeu”.