La 40 de ani de la a III-a Conferință Generală a Episcopiei Latino-Americane de la Puebla, Francisc îi primește în audiență pe participanții Congresului adunați la Roma pentru a explora sensul și provocările acestui eveniment istoric.
Discursul lui Ioan Paul al II-lea pentru inaugurare al Conferinței, Îndemnul Evangelii nuntiandi a Sfântului Paul al VI-lea ca sursă de referință și Conferința de la Medellín, sunt cele trei elemente care au „dirijat” unul dintre evenimentele fundamentale, adevărată răscruce în istoria Bisericii universale şi a magisteriului latino-american . Astfel, Papa Francisc în audiența cu participanții la Congresul Internațional pentru aniversarea a 40 de ani de la Conferința Episcopiei Latino-Americane de la Puebla - Mexic. Cu referire în special la Evangelii nuntiandi, Pontiful afirmă nu numai că este „cel mai bun document pastoral postconciliar valabil și astăzi”, dar este ghidul – împreună cu documentul Aparecida – al Îndemnului Apostolic. Evangelii gaudium:
„ Evangelii gaudium este un plagiat elegant al Evangelii nuntiandi și al documentului Aparecida. ”
Pontiful, care la acea vreme era Provincial al Societății lui Isus din Argentina, își amintește amintirile personale pentru a indica cât de atent a urmărit lucrările Conferinței, dintre care subliniază cele mai inovatoare și curajoase aspecte:
Noutatea unei conștiințe istorice de sine a Bisericii din America Latină; o eclesiologie bună care preia chipul și calea poporului lui Dumnezeu în Conciliul Vatican II; o mariologie bine inculturată; cele mai bogate și mai creative capitole despre evanghelizarea culturii și pietatea populară din America Latină, aceasta a evanghelizării culturilor, a pus o bază solidă pentru a merge înainte; critica curajoasă a nerecunoașterii drepturilor și libertăților omului în acele vremuri care s-au trăit în regiune și opțiunile pentru tineri, săraci și constructori ai societății.
Iar dacă Puebla, continuă Papa, „a pus bazele și a deschis căi către Aparecida”, la Puebla, grație inspirațiilor născute din Conferința de la Medellín, „s-a făcut un pas înainte pe calea Bisericii Latino-Americane către maturitatea ei” .
În încheiere, invitația lui Francisc vizează studiul tuturor acestor documente ale episcopiei latino-americane „capabile să ducă mai departe bogățiile foarte mari ale Americii Latine”, în primul rând evlavia populară: „bogat pentru că nu este clericalizat”, el adaugă, şi că odată cu reflecţia câştigată la Aparecida devine spiritualitatea populară.